Capitală Culturală: Ministerul Culturii şi Comisia Europeană resping contestația formulată de Craiova, Iași, Brașov, Brăila și Târgu-Mureș

Capitală Culturală: Ministerul Culturii şi Comisia Europeană resping contestația formulată de Craiova, Iași, Brașov, Brăila și Târgu-Mureș
Ministerul Culturii a respins contestaţia formulată de municipiile Craiova, Iaşi, Braşov, Brăila şi Târgu-Mureş legată de jurizarea etapei de preselecţie a competiţiei pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021. La rândul său, Comisia Europeană reconfirmă faptul că procesul a respectat toate procedurile prevăzute de regulamentele europene.

14 oraşe din România - Alba Iulia, Arad, Bacău, Baia Mare, Brăila, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Craiova, Iaşi, Sfântu Gheorghe, Suceava, Târgu-Mureş şi Timişoara - s-au înscris în competiţia Comisiei Europene pentru titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021.

În decembrie, dosarele de candidatură au fost evaluate de către un juriul format din 12 experţi, din care 10 numiţi de Uniunea Europeană şi 2 de către Ministerul Culturii. În finala concursului au fost selectate oraşele Baia Mare, Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara, câştigătorul urmând să fie desemnat în toamna anului 2016.

Procedura de selecţie a oraşelor aflate pe lista scurtă a candidaţilor pentru desemnarea Capitalei Europene a Culturii 2021 a fost contestată de reprezentanţii asociaţiilor culturale din Craiova, Braşov, Iaşi, Brăila şi Târgu-Mureş, care au cerut revocarea a doi membri ai juriului şi reluarea procedurii.

Contestaţia a fost trimisă către Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, Martin Schulz, preşedintele Parlamentului European, Markku Markkula, preşedintele Comitetului European al Regiunilor, Tibor Navracsics, comisar european pentru Cultură, Educaţie, Tineret şi Sport, Karel Bartak, şeful Unităţii de Coordonare a programului Europa Creativă din cadrul Direcţiei Generale pentru Educaţie şi Cultură a Comisiei Europene, Dacian Cioloş, premierul României, Vlad Alexandrescu, ministrul Culturii, Steve Green, preşedintele Juriului de Selecţie şi Monitorizare pentru Capitale Europene ale Culturii.

"În contestaţia noastră ne bazăm pe neîndeplinirea criteriilor prevăzute chiar în documentele oficiale care normează organizarea acestei acţiuni, dar şi pe lipsa de experienţă dovedită a celor două aşa-zis experte desemnate de Ministerul Culturii pentru a juriza etapa de preselecţie din România a competiţiei pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii.

În calitate de preşedinte al ACCEC 2021, le solicit public celor două experte din România ale juriului să ne comunice dacă au lucrat la dosarul Bucureşti 2021, care este expertiza lor în dezvoltarea culturală a unui oraş şi să nominalizeze oraşul Capitală Europeană a Culturii pentru care au lucrat, acestea fiind criterii pe care ar fi trebuit să le îndeplinească în calitate de expert şi membru al juriului pentru o asemenea competiţie", afirma Lucian Dindirică, preşedintele Asociaţiei Craiova 2021.

"Cele două ar trebui să "comunice public dacă au depus declaraţie pentru un potenţial conflict de interese în ceea ce priveşte dosarul Bucureştiului, având în vedere că ambele membre ale juriului din România - Valentina Iancu şi Raluca Velisar - lucrează în instituţii des menţionate laudativ în dosarul de candidatură Bucureşti 2021, dar şi faptul că, în cazul în care Bucureştiul devine Capitală Europeană a Culturii în 2021, instituţiile cu care colaborează cele două experte vor fi principale beneficiare ale proiectelor incluse în dosarul de candidatură", mai spunea acesta.

"În acest moment, avem dubii foarte mari inclusiv legate de verificarea dosarelor înscrise în competiţie, ţinând cont că în dosarul de candidatură al oraşului Baia Mare se menţionează că, la data depunerii acestuia - 10 octombrie 2015, strategia culturală a oraşului a fost deja adoptată, condiţie obligatorie solicitată candidatelor de către Uniunea Europeană.

În realitate, strategia culturală a oraşului Baia Mare nu este nici la această oră adoptată în Consiliul Local, fiind în dezbatere publică până la data de 10 decembrie. În concluzie, noi solicităm, în mod legal şi în spiritul Regulamentului competiţiei Capitală Europeană a Culturii, reluarea procedurii de selecţie pentru faza a doua a competiţiei şi revocarea calităţii de membru al juriului celor două doamne - Raluca Velisar şi Valentina Iancu", se mai arată în contestaţie.

Despre juriul care a audiat toate cele 14 candidaturi, ministrul Vlad Alexandrescu spunea că a fost unul independent, format din nouă experţi europeni, doi dintre ei fiind din România.

"După modelul Sibiului, în 2007, va trebui să inventăm împreună, toţi românii, indiferent cine va fi oraşul câştigător, o participare a acestui oraş câştigător, alături de oraşul din Grecia, care va asociat la Capitala culturală europeană în 2021, şi alături de un oraş din Serbia - Muntenegru. Astfel încât, parteneriatele pe care oraşul le va propune să aibă, într-adevăr, un caracter de substanţă, să se dezvolte într-un vehicul de dezvoltare durabilă", spunea ministrul Culturii, menţionând că oraşul care va fi ales va trebui să se integreze în comunitatea culturală europeană de pe acelaşi nivel pe care se află marile oraşe ale culturii europene.

Potrivit lui Sylvain Pasqua, rolul Comisiei Europene este acela de a asista Ministerul Culturii în organizarea competiţiei şi de a se asigura că regulile Uniunii Europene sunt respectate. Acesta a dat asigurări că recomandările pe care le fac experţii se bazează pe criteriile şi pe regulile de selecţie aferente acestui proiect.

Miercuri, 3 februarie 2016, Alexandrescu a precizat, într-o scrisoare publicată pe site-ul oficial al ministerului, că nu există motive legale pentru a decide revocarea celor doi experți naționali din juriu și pentru reluarea procedurii de selecție. Oficialul a indicat că în viitorul apropiat va concepe un program național de susținere a orașelor care au participat la procesul complex de elaborare a unei strategii culturale pentru înscrierea în concursul Capitală Europeană a Culturii 2021.

La rândul său, Comisia Europeană reconfirmă faptul că procesul de preselecție derulat de Ministerul Culturii a respectat toate procedurile prevăzute de regulamentele europene.

Ctiţi scrisoarea integrală în documentul ataşat textului

Preşedintele Asociaţiei Cluj-Napoca 2021- Capitală Culturală Europeană, despre răspunsul Ministrului Culturii

"Mai important decât răspunsul său este anunţul privind iniţierea unui program naţional care să sprijine toate cele 14 oraşe înscrise în competiţie. Pentru curajul lor, recompensa nu a întârziat să apară. Îl felicit pentru această iniţiativă deoarece munca a sute de oameni de cultură, arhitecţi, istorici, specialişti în marketing, sociologi şi reprezentanţi ai adminsitraţiilor nu a fost în zadar. Bravo pentru idee. Aştept să vedem la ce v-aţi gândit", a declarat Florin Moroşanu. 

În 2021, vor fi trei oraşe Capitală Europeană a Culturii: unul din ţările candidate la UE (Serbia şi Muntenegru), unul din Grecia (unde au candidat 14 oraşe) şi unul din România (unde au candidat 14 oraşe).

"Ce anume face un oraş să devină Capitală Europeană a Culturii? Este vorba despre programul viitor, nu ceea ce a făcut în trecut, nu ceea ce face acum. Este dorinţa de a schimba oraşul. Şi un anagajament solid de a învăţa despre alte culturi ale Uniunii Europene şi de a-şi împărtăşi propria cultură. Este un angajament puternic de dialog intercultural, de politici antidiscriminare şi de includere", spunea Steve Green, preşedintele juriului de experţi, precizând că toate oraşele din România care au candidat au avut idei culturale nemaipomenite şi le-a încurajat să continue proiectul prezentat, pentru a nu îi dezamăgi pe aceia care s-au implicat în realizarea lui.

Green preciza şi care au fost criteriile de selecţie pentru alegerea celor patru oraşe finaliste: "Sunt şase criterii care se aplică în toate ţările ce participă la acest proiect. Primul este strategia culturală şi moştenirea pe care aceste capitale europene urmează să o lase. Al doilea este dimensiunea europeană: oraşul va reflecta la propria istorie şi cultură, dar şi la istoria şi cultura celorlalte oraşe europene. Cel de-al treilea se referă la dimensiunea programului şi implică o viziunea artistică puternică, inclusiv atragerea vizitatorilor din afara ţării. Cea de-a patra este participarea locuitorilor în dezvoltarea programului. Celelalte două sunt foarte directe: au bani şi au cu cine?".

Programul Capitală Culturală Europeană a fost iniţiat de Consiliul de Miniştri ai Culturii din Uniunea Europeană în 1985, cu scopul de a apropia popoarele Europei şi de a celebra contribuţia oraşelor la dezvoltarea culturii. Până în prezent, peste 40 de oraşe au deţinut acest titlu. În 2007, oraşul Sibiu a deţinut acest titlu, alături de Luxemburg.

Citeşte şi: Cluj Capitală Culturală: Tudor Giurgiu intră în echipa executivă, Moroşanu renunţă la funcţia de director, buget dublu faţă de 2015 şi focus pe Someş

Candidaţii greci şi cei non UE la titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2021

Cum arată Capitalele Europene ale Culturii din 2016 FOTO/VIDEO

Comenteaza