Cine ia milioanele de euro pentru IT

Companiile informatice din Cluj şi-au propus să acceseze ajutoarele de stat promise de către guvern, de 100 de milioane de euro, prin intermediul unor consorţii.

Ca să aducă în ţară marile companii din tehnologia informaţiei şi comunicaţii (ITC), executivul pune la bătaie ajutoare de stat de 100 de milioane euro. Firmele locale vor şi ele bani de la guvern, susţinând că întreprinderile mici şi mijlocii creează la Cluj mai multe locuri de muncă decât giganţii mondiali în domeniu.

„Iniţiativa este foarte bună, dar ea nu trebuie să favorizeze neapărat marile companii, ci trebuie să sprijine şi micii întreprinzători. Dacă şapte firme de IT mai mici din Cluj se adună într-un consorţiu şi au în plan să angajeze minimum 300 de oameni pe un anumit număr de ani, atunci şi acestea ar trebui să se încadreze. Clujul este un pol ITC important, ştim cu toţii asta, fiind susţinut de mulţi angajatori de talie mică şi mijlocie", susţine Marcel Borodi, preşedintele grupului Brinel Computers. Acesta atrage atenţia că şi alte proiecte se pot încadra pentru primirea acestor ajutoare de stat. „Nu înţeleg de ce un call center sau un centru de servicii este mai important decât o companie care produce valoare adăugată mare. Un centru de suport nu este egal cu unul de dezvoltare tehnologică. De ce să aibă prioritate un angajat care răspunde la un telefon faţă de unul care produce programe informatice? Un proiect de call center bine făcut poate să ia banii din aceste ajutoare de stat, însă noi trebuie să ne raportăm nu la ceva formal, ci la proiecte reale, viabile", menţioneză Borodi.

„Clusterul ITC de Cluj, care va fi o organizaţie nonguvernamentală, se va constitui în septembrie. Acesta cuprinde 40 de entităţi, printre care companii, universităţi, instituţii. Ne încadrăm la două programe de finanţare: cluster emergent şi pol informatic, aşteptăm reglementările legale. Lucrurile se mişcă, avem potenţial, o masă critică de angajaţi. Scopul nostru este de a construi un cluster durabil, care să atragă atât fonduri guvernamentale, cât şi europene", spune Ioana Şuta, manager de proiect al clusterului regional. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a afişat un proiect de hotărâre de guvern pentru sprijinirea investiţiilor care promovează dezvoltarea regională prin utilizarea tehnologiilor noi. „Dezvoltarea economiei naţionale trebuie să se realizeze ţinând cont de deficitul de competitivitate pe care îl au întreprinderile româneşti faţă de întreprinderile din celelalte state membre ale Uniunii Europene în special şi faţă de cele de la nivel global în general. Reducerea acestui deficit de competitivitate se poate realiza prin stimularea acelor investiţii care asigură o creştere economică "inteligentă" rezultată din comercia-lizarea produselor şi serviciilor care înglobează tehnologii inovatoare, în special cele digitale, care asigură accesul, prelucrarea şi stocarea informaţiei într-o manieră mai ieftină şi facilă", a justificat ministrul Florin Georgescu.

Până acum MFP a emis 28 de acorduri de finanţare pentru proiecte de 1,4 miliarde de euro, care creează 8.925 de noi locuri de muncă. Ajutorul de stat aprobat a fost de 400 de milioane de euro, dintre care 138 milioane deja efectiv plătiţi. Principalii beneficiari au fost firme cu capital autohton şi străin din industria prelucrătoare şi servicii (turism, sănătate). Au fost finalizate patru proiecte: trei aparţin Renault-Dacia, iar altul, Aaylex Prod. Noua schemă de ajutor de stat, spre deosebire de celelalte ale MFP, orientate catre finanţarea activelor în domeniile industrial, medical, turism, are în vedere finanţarea costurilor salariale aferente personalului înalt calificat în ITC, cercetare-dezvoltare, inovare. Programul urmăreşte dezvoltarea regiunilor României prin crearea de locuri de muncă în companii ce promovează dezvoltarea şi utilizarea tehnologiilor noi, realizarea de investiţii care fie conduc la obţinerea de produse, servicii, tehnologii inovative sau includ o componentă ITC de minim 20% din valoarea investiţiei şi creşterea veniturilor la bugetul general consolidat. Finanţarea e condiţionată de crearea a 300 de noi locuri de muncă pentru fiecare investiţie şi menţinerea lor pe minim cinci ani.

Grupul Bosch, care va avea o fabrică de unităţi electronice de comandă destinate industriei auto în parcul industrial public Tetarom I din comuna Jucu, a solicitat MFP un ajutor de stat de 30 de milioane de euro, ce constă în scutiri de taxe, eşalonări, reduceri la taxe de import şi export. Compania germană va investi 77 de milioane de euro şi va face 2.000 de angajări. Şi celălalt nou chiriaş de la Jucu, grupul De'Longhi, a cerut ajutor de stat. Italienii au cumpărat fostele hale ale Nokia şi vor produce aparatură electrocasnică, printr-o investiţie de 40 de milioane de euro, ce va crea 1.000 de locuri de muncă. Nokia nu a solicitat ajutor de stat, însă a primit în 2007, cu titlu gratuit, 90 din cele 159 ha din Tetarom III, iar guvernul a alocat 4 milioane de euro pentru finanţarea lucrărilor de infrastructură pentru investiţia de la Jucu. Producătorul de telefoane mobile, care activa în sectorul ITC, şi-a închis fabrica şi centrul de cercetare de la Cluj în 2011, unde în perioada de producţie maximă lucrau 4.000 de oameni.

Când se dau ajutoarele de stat

2013: 218,5 mil. lei
2014: 87,0 mil. lei
2015: 65,2 mil. lei
2016: 65,2 mil. lei

Sursa: MFP

 

Sectorul ITC la Cluj (2009-2010)

Locul III în software şi servicii, după Bucureşti şi Timiş, cu 1.134 de firme, venituri de 166 de milioane de euro (7% din totalul naţional) şi 5.090 de angajaţi
Locul IV în domeniul telecomunicaţii, după Bucureşti, Timiş şi Covasna, cu 169 de firme, cifră de afaceri de 18 milioane de euro (0,5% din total) şi 607 salariaţi
Locul I în sectorul hardware, cu 45 de firme, o cifră de afaceri de 1,62 miliarde de euro (66% din total) şi 2.849 de angajaţi - o contribuţie de 99% având-o Nokia
Locul II pe ansamblul industriei ITC, după Bucureşti, cu 1.300 de firme active în domeniu, o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de euro şi 8.500 de salariaţi
Sursa: ADRNV