Clujul de machetă: informaticienii îşi fac orăşel

Pentru primul an de viaţă, asociaţii din proaspăt înfiinţatul cluster Cluj IT au trecut în agenda de lucru infrastructura virtuală prin care vor comunica membrii asociaţiei.

Reprezentanţii companiilor din tehnologia informaţiei şi comunicaţii (ITC), precum şi universităţile care îi pregătesc pe viitorii angajaţi, vor lucra la un program comun, pentru a lega activitatea şcolară cu mediul de business, a anunţat conducerea clusterului Cluj IT. Organizaţia adună companii cu venituri cumulate de 70 de milioane de euro în 2011 şi 3.000 de angajaţi.

Infrastructura virtuală (adică platforma de comunicare şi lucru prin care va pregăti proiecte şi va funcţiona asociaţia) va deveni operaţională în zilele următoare şi va fi perfecţionată în 2013, aceasta fiind una dintre primele ţinte concrete de lucru. Organizaţia ar trebui să facă anul viitor şi primele demersuri pentru crearea infrastructurii fizice pe care şi-o doresc informaticienii, susţine Alexandru Tulai, preşedinte Cluj IT Innovation Cluster. "Cluj Innovation City" nu are încă un buget de investiţie, nici teren identificat, dar conducerea clusterului a pregătit primele tabele cu cifre, care însoţesc imaginile cu orăşelul IT: spaţii de birouri, laboratoare de cercetare, muzee, spaţii publice, turnuri, chiar şi un hotel se văd în reprezentările încă virtuale, toate dotate cu însemnele dezvoltării durabile (panouri solare şi acoperişuri verzi). În cinci ani, viitoarea comunitate IT ar urma să adune în acelaşi teritoriu companii cu peste 5.000 de angajaţi şi să aibă deja 80.000 mp de birouri, plus serviciile necesare unei platforme de afaceri şi cercetare. Previziunile merg mai departe: pe 8, 12 şi 15 ani. Aici ar urma să se concentreze activitatea din domeniu în Cluj, în condiţiile în care în prezent nu doar că societăţile din IT sunt răspândite în diferite zone din oraş, dar există multe astfel de companii care, din lipsă de spaţii adecvate, şi-au împrăştiat activitatea în mai multe sedii. "Necesitatea există şi ar trebui să o exploatăm. Toate companiile au nevoie de sedii, iar dacă apar şi avantaje fiscale cu atât mai mult proiectul devine interesant. Nu e vorba de un proiect imobiliar, chiar dacă are această componentă. E un concept care include spaţii de birouri, dar şi toate serviciile de care au nevoie companiile", a subliniat Tulai. "Acest proiect va fi gândit ca ansamblu funcţional, care răspunde tuturor necesităţilor celor care funcţionează acolo, care va avea nu doar sedii, ci şi servicii: de la restaurante unde să poţi să îţi duci clienţii la cafenele pentru pauza de lucru", a completat Alexandru Drăgan, business development manager IQ Techlabs, membru al clusterului.

Proiectul care necesită investiţii de sute de milioane de euro şi 50-70 ha de teren pentru început, este gândit ca zonă cu facilităţi de ordin fiscal pentru utilizatori şi care să beneficieze de infrastructură de cercetare-dezvoltare. Aflat acum la stadiu de planşetă, reprezentări virtuale şi prime planuri de atragere de fonduri şi identificare de potenţiali investitori, proiectul ar trebui să facă paşi concreţi de anul viitor. Astfel, până la jumătatea anului conducerea clusterului plănuieşte să deţină un master plan şi studiul de fezabilitate care să dea primele direcţii de dezvoltare. Banii vor veni, spun iniţiatorii proiectului, din surse diverse: fonduri europene, investitori privaţi, instituţii, dar şi de la statul român. Partenerii care îl vor sprijini sunt Ministerul Economiei, cel al Dezvoltării (pentru partea de fonduri europene), al Transporturilor (pentru infrastructură), Ambasada Statelor Unite, băncile, dar şi administraţia locală, principala speranţă pentru identificarea terenului necesar fiind de fapt colaborarea Consiliului Judeţean.

Acţiunile prioritare ale clusterului au însă şi ţinte pentru termen mai scurt: investiţii pentru stimularea exporturilor şi orientarea dinspre producţie în sistem outsourcing spre crearea de produse inovative. "Scăderea economică are efecte şi pentru noi: în perioade de constrângeri financiare, companiile îşi internalizează serviciile de IT. Pe de altă parte, Asia câştigă tot mai mult teren în acest domeniu. Creşterea anuală a salariilor din IT duce la scăderea profitabilităţii. În aceste condiţii, trebuie să ne gândim la produse şi servicii inovative şi investiţii în cercetare", Drăgan. "Proiectele mari de cercetare-dezvoltare, de inovare necesită investiţii mari şi expertiză şi sunt mult mai simplu de susţinut prin colaborarea dintre mai multe companii şi instituţii", a menţionat Tulai. O altă linie de acţiune a asociaţiei vizează o mai bună pregătire pentru studenţi, potenţialii viitori angajaţi. "Lucrăm la un program comun cu universităţile, astfel încât să aducem mai multă rigoare în ceea ce înseamnă practica studenţilor, să impunem nişte standarde. Noi să punem la dispoziţie locuri de practică pentru toţi studenţii, iar aceştia să fie expuşi la realităţile pieţei", a explicat Tulai.

Cluj IT este o asociere de tip cluster compusă din organizaţii active în domeniul tehnologiei informaţiilor: companii furnizoare de servicii şi soluţii software, instituţii din sectorul academic, organisme publice. Clusterul este constituit sub forma unei organizaţii non-guvernamentale, având ca membri fondatori 23 de companii private, două instituţii de învăţământ superior, Universitatea Tehnică şi Universitatea Babeş-Bolyai, şase instituţii publice şi alte organizaţii catalizatoare. "Ne propunem crearea unui ecosistem propice dezvoltării şi comercializării de servicii şi produse software inovative, cu valoare adăugată înaltă, prin: cooperare strânsă între membrii clusterului, schimb de cunoştinţe şi idei, parteneriat public-privat şi susţinerea cercetării - în beneficiul tuturor organizaţiilor membre şi cu impact asupra societăţii în ansamblu", susţin membrii clusterului.

Clusterul în cifre

Venituri de 70 milioane euro
3.500 specialişti IT, personal de suport
7.000 studenţi anual