Mit spulberat. Clujenii produc abia al patrulea produs intern brut în România

În 20 de ani județul Cluj a avansat trei locuri în topul național al produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor, însă podiumul este dominat de București, Timiș și Constanța.

Clujul are în acest an un PIB/locuitor de 15.601 de dolari față de 2.140 de dolari în 1998, conform platformei Analize Economice. Pe prima poziție este Bucureștiul cu 33.447 de dolari în comparație cu nivelul de 3.322 de dolari de acum două decenii, iar pe locul doi a urcat Timișul, cu 16.851 de dolari față de 2.327 de dolari în 1998.

România va avea anul acest un PIB echivalent în dolari de șase ori mai mare decât cel de acum 20 de ani, cel pe cap de locuitor fiind estimat la 12.630 de dolari, de șapte ori față de anul 1998 (1.850 de dolari).

“La nivel de județe evoluția economiilor locale a avut mai multe viteze. Doar capitala și alte șase județe au înregistrat o creștere a PIB mai mare decât media națională. În ultimii 20 de ani am asistat la o polarizare accentuată a economiilor județelor”, constată economistul Gheorghe Sofian, de la Analize Economice.

Capitala va avea anul acesta cea mai mare pondere în PIB național, potrivit Comisiei Naționale de Prognoză. În ultimii ani ponderea deținută de București a crescut de la 16 la 24%, în timp ce a județului Ilfov s-a majorat de la 1,5 la 2,6%.

În Timiș ponderea la PIB a urcat de la 3,8 la 4,7%. Cele mai mari scăderi ale ponderilor le-au înregistrat județele Olt (-31%), Teleorman (-33%), Covasna (-36%), Galați (-41%) și Mehedinți (-43%), survenite ca urmare a avansului mic al productivității.

Cele mai mari avansuri ale productivității muncii medii pe locuitor în ultimele două decenii au fost în București (creștere de 19,1 ori), Alba (8,4 ori), Sibiu (7,7 ori), Prahova (7,7 ori), Cluj (7,3 ori), Timiș (7,2 ori), Dolj (7 ori).

Galați, Mehedinți și Covasna punctează atât în topul celor mai mari scăderi ale ponderii județelor în economia națională, cât și în cele mai mici avansuri ale productivității medii pe cap de locuitor, deci se poate spune că județele respective au sărăcit cel mai mult în ultimele două decenii.

“Ardealul, Moldova și Țara Românească au câte un reprezentant în topul sărăcirii județeler. Nu același lucru îl putem afirma despre topul îmbogățirii județelor, unde Moldova nu are niciun reprezentant”, observă Sofian.