Patronii Clujului dau iama în IMM Invest: 3.100 de firme au cerut bani guvernului

Patronii Clujului dau iama în IMM Invest: 3.100 de firme au cerut bani guvernului

3.100 de cereri de finanțare au fost formulate de către agenții economici din județ pentru noul program IMM Invest România. Trei din patru societăți care au depus cereri au o situație financiară stabilă și un risc de a intra în insolvență de la mediu spre scăzut.

Aceasta este concluzia unui studiu realizat de Termene.ro, platformă de informații actualizate în timp real despre datele financiare și juridice ale companiilor. “Riscul de intrare în insolvență a unei firme este unul dintre indicatorii relevanți pe baza căruia o bancă decide dacă oferă sau nu un credit acesteia: cu cât acesta este mai scăzut cu atât firma este mai calificată pentru accesarea respectivului credit.

Dacă ne raportăm la firmele care au aplicat pentru obținerea creditelor și au depus situațiile financiare aferente anului 2019 (situație în care se află un sfert din cele 57.000 de firme), riscul de intrare în insolvență a acestora este de la mediu la foarte scăzut la trei din patru (75%) pe când dacă luam în calcul cifrele anului 2018 – disponibile pentru aproape toți solicitanții (mai puțin cei înființați ulterior) peste două din trei companii (68%) prezintă respectivul risc.

Chiar dacă unele dintre datele oficiale nu au fost încă actualizate, termenul de depunere a situațiilor financiare aferente anului 2019 fiind amânat pentru 31 iulie 2020, există metode prin care acestea pot fi aproximate cu un grad de acuratețe foarte ridicat. În cazul de față putem estima faptul că majoritatea solicitărilor de credite provin din partea companiilor care au capacitatea de a-l gestiona corect.

Din punctul de vedere al solicitanților de certificate privind situațiile de urgență (CSU), doar o treime dintre aplicanții la IMM Invest au obținut anterior și aceste documente.

“Practic, doar unul din trei solicitanți de credite sunt oficial afectați de COVID-19, restul fiind firme care adoptă un comportament preventiv. Consider un semn de maturitate din partea antreprenorilor de a gândi într-o manieră pro-activă și de a beneficia de toate pârghiile oferite de stat pentru relansarea activității economice”, spune Adrian Dragomir (foto), cofondator al Termene.ro.

Companiile care au solicitat credite aplicând în cadrul IMM Invest sunt mai performante decât solicitanții de CSU și decât media națională. Un aplicant IMM Invest are o profitabilitate de aproape 7% (7 lei profit la 100 de lei facturați) în timp ce media națională este de 5% (5 lei profit la 100 lei facturați) pe când un solicitant de CSU are o profitabilitate de 5,72% (5,7 bani la 100 de lei facturați).

În cazul vitezei de plată a datoriilor, un aplicant la IMM Invest are o durată medie de plată de 171 de zile, pe când media națională depășește 245 de zile, iar un solicitant CSU plătește aceleași datorii în 197 de zile. Viteza de plată a datoriilor se calculează raportând datoriile pe termen scurt (scadență mai scurtă de un an) la valoarea cifrei de afaceri.

În lipsa datelor oficiale referitoare la clasificarea datoriilor pe termen scurt/termen lung, indicatorul a fost calculat raportând cifra de afaceri la datoriile totale. Valorile sunt astfel mai mari, dar scopul calculului a fost atins, evidențiind clar caracterul mai pronunțat de bun platnic în cazul solicitanților IMM Invest față de media națională.

Cele mai multe aplicații la programul IMM Invest provin de la firme care activează în regiunea București-Ilfov, 13.000 de aplicații, iar pe poziția următoare sunt cele din județul Cluj, cu 3.100. Alte județe cu un număr ridicat de aplicații sunt Constanța, Timiș sau Brașov, toate cu peste 2.000. Numărul de aplicații la nivelul fiecărui județ poate fi privit și ca un barometru rudimentar al dezvoltării economice a acestora.

Într-o zonă cu activitate economică intensivă numărul de aplicații este incomparabil mai mare decât în zonele sărace. Plecând de la acest barometru, pe cât de simplu pe atât de eficient s-ar putea dezvolta programe de susținere a mediului economic local într-un mod mult mai țintit decât până în prezent, urmărind reducerea discrepanțelor și nu accentuarea lor.

Cele mai multe aplicații au fost depuse de companiile din domeniul comerțului, 16.000, urmate de industria prelucrătoare, cu 7.000, și construcții, cu 6.500. Alte domenii cu număr relevant firme care au aplicat sunt transportul și depozitarea și hoteluri-restaurante, cu câte 4.500.

“Deși creditele pot fi solicitate atât pentru investiții cât și pentru plata salariilor, consider că majoritatea solicitărilor vor fi pentru cea de-a doua categorie - plata salariilor în perioada relansării economice. Acest lucru este din nou, un semnal îmbucurător, există mulți antreprenori care se pregătesc de măsuri concrete pentru a-și menține angajații în ciuda situației delicate în care ne regăsim”, relevă raportul.

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK

loading...
Loading...
Comenteaza