Practicienii în insolvență din Cluj: restructurarea timpurie, soluția de redresare în pandemie

Practicienii în insolvență din Cluj: restructurarea timpurie, soluția de redresare în pandemie

Criza sanitară va schimba tendința pieței insolvențelor, iar restructurarea timpurie rămâne soluția viabilă pentru redresarea afacerilor, susține Vasile Godîncă-Herlea, președinte Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență - Cluj.

Proceduri noi de insolvență au fost deschise foarte puține în ultimele luni, pe fondul măsurilor legislative adoptate în această perioadă, respectiv inițial în perioada stării de urgență nu se judecau cererile de deschidere a procedurii, spune Herlea, conform Legal Magazin.

„Piața insolvențelor din România se află pe un trend de scădere de șase ani consecutivi. Odată cu intrarea în pandemie, scăderile s-au accentuat, atingând -37,94%, o evoluție care poate părea pozitivă, însă este una înșelătoare”.

„Această criză ne-a arătat că suntem foarte adaptabili, că putem dezvolta procese și obiceiuriîntr-un ritm mult mai alert decât cel cu care credeam că suntem obișnuiți, ceea ce înseamnă că avem oricând instrumentele să accelerăm dezvoltareala nivel organizațional, dar și intern. Cu toate că această criză sanitară și măsurile aferente impuse au afectat profund mediul de afaceri, cadrul legislativ privind insolvența și falimentul a rămas în cea mai mare parte neschimbat.

O lege care prevede măsuri concrete de protecție și în acest domeniu, legea nr. 55/2020 a venit să sprijine atât societățile care se confruntă cu dificultăți financiare (lipsa lichidităților, creșterea datoriilor), precum și pe cele aflate în prezent în proceduri de preinsolvență / insolvență, care ar putea fi afectate de măsurile de limitare a efectelor negative ale răspândirii COVID-19". 

„Susținerea din partea autorităților publice față de mediul de business trebuie să meargă mai departe de asigurarea unui cadru legal în care să-și poată desfășura activitatea în condiții excepționale, mai ales în cazul companiilor care deja se aflau în dificultate încă de anii anteriori”.

„Unul dintre cele mai importante amendamente se referă la suspendarea obligației societăților de a solicita deschiderea procedurii în termen de maxim 30 de zile de la apariția stării de insolvență, indiferent dacă această stare exista la data intrării în vigoare a legii sau va apărea pe durata stării de alertă”.

„Orice amânare a insolvenței produce efecte negative asupra afacerii și, în consecință, face reorganizarea mai puțin plauzibilă sau mult mai dificil de realizat. Astfel că, deși legislația oferă această supapă companiilor, măsura cea mai sănătoasă este ca acele companii care se confruntă cu dificultăți, să acceseze măsurile de restructurare și să acționeze în spiritul legii.

Pentru că, legea deși oferă această posibilitate, ea nu o impune sub formă de obligație. Decizia de accesare timpurile a restructurării, în beneficiul companiei, rămâne la latitudinea managerului, directorului, CEO-ului, însă consider că aceasta trebuie luată cât mai repede și nicidecum amânată”.

„Concordatul preventiv a avut un efect foarte limitat în piață. De la reglementarea procedurii concordatului preventive mai recent, în 2010, și până în prezent, în piața din România au fost puțin peste  90 de proceduri accesate.

Deci nu văd o aplicabilitatea prea ridicată în practică deocamdată. Este cert că odată cu adoptarea Directivei Europene privind cadrele de restructurare preventivă și insolvență, procedurile de prevenție ar trebui să câștige un rol tot mai mare în restructurarea de business”.

„Starea companiilor se prezintă după cum urmează: companii care se aflau deja în dificultate la venirea crizei, și pe care aceste prelungiri nu le ajută, deoarece le hrănesc false speranțe și le înrăutățesc starea de dificultate; companii care nu erau în dificultate, dar acum se confruntă cu ea într-o foarte mare măsură, iar singura lor  soluție este să acceseze insolvența; și acele companii, foarte puține, pe care starea de alertă le-a pus în dificultate, însă au puterea să-și revină și să continue”.

„În această perioadă, UNPIR a transmis Guvernului României, Ministerului Justiției, Ministerului Muncii și CSM diverse propuneri, inclusiv privind măsuri de sprijin în procedurile de insolvență, dar și pentru sprijinirea activității propriu zise a practicienilor în insolvență.

Guvernului i-au fost solicitate modificări la OUG nr. 29/2020 privind unele măsuri economice şi fiscal-bugetare, astfel încât facilitățile fiscale să se aplice atât practicienilor, cât și societăților în insolvență. De altfel, am fost implicați, prin organizațiile pe care le reprezentăm, în modificările legislative din domeniu adoptate în această perioadă.

Prelungirii duratei de executare a planului de reorganizare de la trei la patru ani reprezintă o măsură benefică pentru societățile afectate de măsurile luate de autorități pentru prevenirea răspândirii pandemiei, dând o șansă în plus acestor companii de a-și plăti creditorii și de a fi reinserate în circuitul economic.

Este necesar ca aceste măsuri să fie dublate de facilități fiscale acordate companiilor în insolvență și de un acces facil la surse de finanțare pentru sporirea gradului de lichiditate, esențial pentru supraviețuire”.

Comenteaza