Superalimentul antic recomandat de știință. Ce conțin și cât de frecvent ar trebui să avem în meniu leguminoase
- Scris de Ziua de Cluj
- azi, 16:07
- Life
- Ascultă știrea
Consumul regulat de leguminoase contribuie la reducerea riscului de boli cronice și cardiovasculare, spun specialiștii.
Leguminoasele sunt o sursă importantă de proteine vegetale. Conțin fier, zinc, vitamine din grupul B și acid folic. Sunt bogate în fibre, esențiale pentru sănătatea digestivă. Consumul regulat contribuie la reducerea riscului de boli cronice și cardiovasculare. Comunitatea științifică recomandă includerea lor în dietă de cel puțin 3-4 ori pe săptămână. Scopul este reducerea consumului de carne și înlocuirea proteinelor animale cu surse vegetale de calitate.
De la Roma antică la masa modernă
Leguminoasele nu sunt o descoperire recentă. Horațiu le menționează în Satirile sale, alături de bob, cicoare și năut prăjit în ulei. Apicius descrie moduri variate de preparare în De Re Coquinaria. Cato oferă instrucțiuni de cultivare și conservare în De Agri Cultura. Pliniu cel Bătrân analizează proprietățile lor nutriționale și medicinale în Naturalis Historia. Lupinul era numit „carnea săracilor” datorită conținutului ridicat de proteine, scrie Mediafax.
Cum a ajuns fasolea în Europa
În primele decenii ale secolului al XVI-lea, spaniolii au adus fasolea în Europa. Originea sa: America Centrală și de Sud. În Italia, cultivarea pe scară largă este documentată încă din 1569. Și aici a primit porecla „carnea săracilor”, pentru același motiv: proteina accesibilă și hrănitoare.
Italia, lider european la consumul de leguminoase
Consumul de leguminoase a crescut lent, dar constant. Mișcările vegetariene și reducerea generală a consumului de carne au accelerat această tendință.
Fenomenul, numit „legumania”, afectează peste 90% dintre consumatori. Italia conduce în Europa, cu 9,2 kg pe cap de locuitor pe an, potrivit Il Messaggero. Pastele din făină de leguminoase – obținute din mazăre, linte roșie, năut sau lupin – contribuie semnificativ la acest consum. În 2025, vegetarienii reprezentau 6,6% din populație, iar veganii 2,9%.











