Economie Cluj-Napoca. Vulnerabilități și trei direcții la care să ne gândim până în 2024

Economie Cluj-Napoca. Vulnerabilități și trei direcții la care să ne gândim până în 2024

Criza sanitară va schimba pentru totdeauna schema lucrurilor în economia clujeană pentru că începe să se modifice marea schemă a lucrurilor la nivel global. Și nu trebuie să fii neapărat specialist că să interpretezi indiciile.

Pentru mai multe informaţii de ultimă oră vizitaţi pagina principală ZIUA DE CLUJ

Fără a fi într-o ordine anume:

- Informatizarea și automatizarea vor duce la pierderea de job-uri din toate domeniile care funcționează prin retail. IT-ul și BPO-ul vor migra la costuri mai mici și de acasă, serviciile financiare românești, în absența internaționalizării, vor fi sufocate de băncile globale, entertainment-ul se va muta online.
- Toate cele de mai sus vor duce la schimbări serioase inclusive în cererea de imobiliare, între altele fiind foarte posibil să nu mai avem orașele viitorului din visurile lui Toffler și Pearson, ci satele viitorului. 
- Marile puteri industriale vor începe onshoring-ul, își vor retrage înapoi în țările de reședință fabricile din Europa de Est.
- Industria sănătății și a comunicațiilor vor dudui.  
- Lumea va avea nevoie de medici, ingineri și IT-iști. 
- Digitalizarea (care nu este informatizare și automatizare, ci ceva mult mai complicat) va scrie noua istorie.

Așadar, ne putem aștepta la o criză economică în doi timpi; al doilea, începând cu 2021, mult mai brutal. România nu a picat în primul timp pentru că s-au întors 1,5 milioane de oameni din diaspora și au menținut consumul (din import), majoritatea companiilor care și-au redus sau încetat activitatea erau evazioniste sau angajau la negru, deci nu aduceau nimic la buget nici înainte de criză, iar dezindustrializarea ne-a deconectat din lanțurile internaționale, astfel încât nici aici nu prea aveam ce să pierdem. 

Al doilea timp însă va fi brutal; companiile vor trage linie de foc, vor analiza cele de mai sus și vor decide ce să facă mai departe. Există un risc de pierdere, de oriunde, între 10 și 50.000 de job-uri în oraș. 

Acestor posibile antitendințe la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 12 ani de creștere susținută li se pot opune câteva direcții, care să adapteze mai bine orașul la noua ordine economică mondială și să-l modeleze pentru industrii și servicii care nu vor dispărea niciodată. Să ne gândim la ele. 

1. Cel mai mare motor economic al Clujului - universitățile

Două direcții de urmărit. Prima, mai mult de 50% din serviciile din oraș sunt prestate către cele patru universități și cu siguranță că mai mult de 50% dintre ele (chirii, hrană, distracție) sunt nefiscalizate. Se spune că 50-100 euro / lună / student sunt servicii la negru, deci pierderea pentru Cluj este enormă.  

Motorul economic al Clujului trebuie să dubleze producția de medici, ingineri și IT-iști, ca să se vândă mai bine. Bineînțeles să închidă facultățile care produc analfabeți funcționali, altfel pierde din competitivitate.

2. Cluj-Napoca, mai bun, mai aproape, mai ieftin decât Viena sau Istanbul

Serviciile de sănătate. Două direcții de urmărit. Cererea de servicii medicale în regiune este enormă; Cluj-Napoca trebuie să se internationalizeze, putând ușor  să devină un Istanbul sau o Vienă de turism medical, dacă, bineînțeles, se pun de acord mai-marii care controlează sistemul, în loc să se bată între ei cum să pună primii mâna pe bani. Trebuie să ne promovăm că atare în regiune: “Cluj-Napoca, mai bun, mai aproape, mai ieftin decât Viena sau Istanbul”. 

Sănătatea se duce fără putință de stopare către privatizare; în 10 ani va dispărea de la sine (în toată UE) jurasicul sistem de sănătate bismarckian. Astfel încât cei care cred că vor mai putea fura prin conductele publice, din cele 40 de miliarde care se adună anual din contribuții, se înșală. Poate ar fi o idee să facem un pilot în Cluj, creând un hibrid sanitar public-privat.

3. Hub de industrie chimică

Cluj-Napoca a pariat pe deindustrializarea urbană, astfel încât valoarea adăugată adusă de industria de manufactură a dispărut, regretabil desigur, pentru că astăzi tot ce folosim vine din import. Ca să adăugăm gravitate, onshoring-ul post-Covid crește riscul ca unii manufacturieri internaționali să-și reducă sau să-și închidă operațiunile din parcurile industriale din județ. 

Întâmplător sau nu, au rămas pe picioare în oraș trei operatori industriali din domeniul chimiei, care aduc însumat României taxe și impozite mai mari decât top 10 IT-iști clujeni sau top 10 dezvoltatori imobiliari din oraș. Cluj-Napoca poate fi leagănul reclădirii industriei chimice, a doua industrie puternică la nivel mondial, dar care în 2019 a dat României jumătate din deficitul balanței comerciale. 

Dragoș DAMIAN
CEO Terapia SA Cluj

⇒ Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte ZCJ.RO pe FACEBOOK şi pe Instagram

loading...
Loading...
Comenteaza