Legea care i-ar putea salva pe Apostu şi Bica

Parlamentul e la un pas să adopte o lege care ar lăsa în libertate „beneficiarii” unor pedepse de până la şase ani de închisoare

Respins de Senat, proiectul unei legi a amnistiei şi graţierii a primit aviz favorabil din partea comisiei pentru drepturile omului a Camerei Deputaţilor, care are rol decizional. Liderii politici clujeni au păreri împărţite privind posibila deschidere a uşilor puşcăriilor.

Potrivit proiectului de lege iniţiat de doi deputaţi aparţinând etniei rome, Nicolae Păun (Partida Romilor „Pro-Europa") şi Mădălin Voicu (PSD), prevede amnistierea infracţiunilor pedepsite cu până la patru ani de închisoare şi graţierea celor cu pedepse de până la şase ani. Dacă în ambele cazuri condamnaţii scapă de executarea pedepsei, în cazul amnistiei li se şterge şi infracţiunea din cazier. Acelaşi proiect mai prevede reducerea cu o treime a pedepselor între şase şi opt ani şi cu o cincime a pedepselor între opt şi 10 ani. Există, totuşi, o listă de 28 de infracţiuni care nu vor intra sub incidenţa acestei legi (dacă va intra în vigoare), indiferent de cuantumul pedepsei. De asemenea, nu vor beneficia de clemenţă recidiviştii.

Interesant este că proiectul de lege ar urma să producă efecte inclusiv asupra proceselor în curs şi chiar a cazurilor aflale în faza de urmărire penală. Astfel, dacă infracţiunea, precum şi cel urmărit sau inculpat se încadrează în condiţiile pentru amnistiere, procedura juridică încetează, dacă nu, procedura juridică se va desfăşura până la sentinţa definitivă, după care se vor aplica, dacă e cazul, prevederile legii privind graţierea. Astfel, printre beneficiarii sau potenţialii beneficiari ai unei asemenea legi s-ar afla George Becali, Adrian Năstase, Dan Voiculescu, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, celebrul lot din dosarul transferurilor din fotbal, fostul primar al Clujului, Sorin Apostu, şi fostul vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Radu Bica. Trebuie spus că, deşi au condamnări multiple, în stadii mai mult sau mai puţin definitive, nici Becali, nici Năstase nu se află în situaţia juridică de recidivă, în ambele cazuri nefiind vorba de fapte comise după primirea unei sentinţe definitive de condamnare. Motivele invocate de iniţiatorii proiectului de lege sunt supraaglomerarea puşcăriilor şi cheltuielile prea mari suportate de stat cu deţinuţii. Surprinzător, însă, ei vor să anuleze şi amenzile penale.
Preşedintele PSD Cluj Remus Lăpuşan priveşte cu circumspecţie posibila deschidere a uşilor puşcăriilor. „Mi se pare destul de ciudat acest proiect şi cred că ar trebui corelat şi cu recomandările Comisiei Europene în domeniu. Mă tem că ar încuraja şi pe alţii să comită infracţiuni, sperând că se va mai da o graţiere. Nu mi se pare o idee fericită", a declarat Lăpuşan.

În schimb, şeful liberalilor clujeni, senatorul Marius Nicoară, se declară mai milos din fire, cu atât mai mult cu cât de clemenţa legii s-ar bucura doar cei aflaţi la prima abatere. „Există perioade, în fiecare ţară, în care se fac asemenea amnistii generale, de care beneficiază cei care n-au săvârşit abateri foarte grave. Eu sunt mai milos din fire şi cred că există oameni care merită să primească o a doua şansă. Într-adevăr, există, din păcate, şi oameni care nu merită o a doua şansă, oameni care vor recidiva, dar legea are ac şi de cojocul lor, la viitoarea condamnare adăugându-se şi perioada neefectuată din condamnarea actuală", a afirmat Nicoară.

La polul opus se situează preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda. „Politica penală în acest domeniu ţine de guvern şi nu de parlament, deşi, sigur, parlamentarii pot depune iniţiative legislative. Eu sunt convins că, aşa cum a fost respins de Senat, acest proiect n-are şanse să treacă nici de Camera Deputaţilor, sunt convins că va fi cădea atât la comisia juridică (care va da avizul pe fond - n.red.), cât şi în plen. În perioade de criză infracţionalitatea creşte şi România nu-şi permite asemenea gesturi de clemenţă", a spus Buda.

Liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras Levente, e mai concesiv, dar are amendamente. „Reprezentantul UDMR în comisie s-a abţinut la vot, pentru că noi nu avem încă o poziţie oficială faţă de acest proiect. Luni vom lua în discuţie acest subiect şi vom decide cum vom vota în comisia juridică. Personal, nu ştiu dacă e bine să amnistiem, pentru că asta ar însemna practic ştegerea culpei. Mai degrabă aş merge pe graţiere, care nu înlătură răspunderea penală, ci te iartă doar de pedeapsă. Va trebui să analizăm, însă, foarte atent infracţiunile pentru care vom da graţieri, astfel încât să nu scape de pedepse decât condamnaţii care nu prezintă pericol pentru societate", a precizat Mate.