Tot ce știai despre alimentația sănătoasă ar putea fi greșit. Ce spun noile studii

Cercetătorii avertizează că dorința de a mânca cât mai sănătos poate deveni periculoasă, pentru că secretul unei diete echilibrate nu ține doar de ce pui în farfurie.

Ani la rând, ideea de alimentație sănătoasă a fost simplificată la o listă de „alimente bune” și „alimente rele”, însă cercetările recente arată că realitatea este mult mai complexă.

Specialiștii susțin că modul în care ne raportăm la mâncare, inclusiv obiceiurile, emoțiile și relația psihologică cu alimentația, joacă un rol esențial în sănătatea generală. De exemplu, obsesia pentru alimentația „perfectă”, cunoscută sub numele de ortorexie, poate duce la probleme serioase de sănătate mintală și la o calitate scăzută a vieții, chiar dacă dieta pare impecabilă.

Dacă a mânca sănătos înseamnă doar a consuma alimente sănătoase, atunci persoanele cu ortorexie sunt super sănătoase, însă persoanele care trăiesc cu această tulburare de alimentație au adesea dificultăți în relații și raportează, printre alte probleme, o calitate slabă a vieții.

Echivalarea „alimentației sănătoase” cu „dieta sănătoasă” ar fi putut lua amploare la începutul anilor 1980, odată cu panica cauzată de „ epidemia de obezitate ” din țările occidentale – definită ca o creștere rapidă a prevalenței persoanelor în populație cu un indice de masă corporală (IMC) de 30 sau mai mare, scrie ScienceAlert.

Însă cauzele obezității sunt complexe și puțin înțelese , existând numeroase explicații posibile dincolo de simpla alimentație a unei persoane. Iar îndemnarea persoanelor supraponderale să mănânce „mai sănătos” nu a făcut nimic pentru a reduce ratele de obezitate la nivel populațional.

Specialiștii spun că există unele dovezi că această fixare asupra greutății a dus la creșterea ratelor de tulburări de alimentație, ceea ce a dus la atitudini distorsionate față de alimente, greutate, siluetă și aspect. Evident, ceva trebuie să se schimbe în modul în care gândim despre alimentația sănătoasă.

Tot mai multe studii promovează conceptul de „mâncat intuitiv” – adică ascultarea semnalelor naturale ale corpului: foame, sațietate sau nevoia de anumite nutrienți.

De exemplu, să ne acordăm atenție sunetelor scoase de stomac care ne spun că e timpul să mâncăm, să remarcăm senzația de sațietate sau faptul că poftim la anumite alimente pentru că organismul nostru are nevoie de anumiți nutrienți (cum ar fi proteinele după exerciții fizice). Studiile au arătat că această abordare poate duce la o sănătate fizică și mintală mai bună, precum și la o calitate mai bună a dietei și este asociată cu un IMC mai mic. Această abordare este asociată nu doar cu o dietă mai echilibrată, ci și cu o stare fizică și psihică mai bună.

În plus, cercetătorii subliniază că și contextul în care mâncăm contează: mesele regulate și cele luate în compania altor persoane sunt corelate cu o sănătate mai bună.

Pentru majoritatea oamenilor, comportamentele și atitudinile sănătoase față de alimentație înseamnă o abordare echilibrată, flexibilă și lipsită de prejudecăți, fără teama de alimentele „rele”. Aceasta înseamnă acordarea atenției semnalelor de foame și de sațietate. Dar înseamnă și recunoașterea faptului că mâncarea este o sursă de conexiune socială și culturală. O atitudine sănătoasă față de mâncare nu ignoră informațiile nutriționale – ea încorporează aceste cunoștințe într-o abordare mai amplă și mai veselă a alimentației.

Problema este că mediul modern ne împinge exact în direcția opusă. Accesul constant la alimente ultraprocesate, porțiile mari și ritmul alert al vieții ne fac să ignorăm semnalele corpului și să mâncăm haotic.