Firmele clujene, îndemnate să renunțe la risipa de energie și deșeuri

Firmele clujene, îndemnate să renunțe la risipa de energie și deșeuri

Economia circulară și eficiența energetică au fost propuse pentru municipiul Cluj-Napoca în cadrul proiectului Reflow, pe drumul parcurs deja de metropola Berlin.

Specialiștii prezenți la evenimentul de eco-business de la Cluj, finanțat de Comisia Europeană prin programul Orizont 2020, au argumentat cum sustenabilitatea și eficiența energetică devin realitate din punct de vedere economic, social, politic.

Acesta a fost organizat de partenerii proiectului pilot clujean (organizațiile Transilvania IT Cluster - TITC și ARIES Transilvania, Primăria Cluj-Napoca și INCDTIM), grupând experți din domeniile business, administrație, cercetare, academic și societate civilă.

„Abordarea noastră asupra acestui subiect este foarte similară cu cea din Cluj-Napoca, pentru că ne focusăm tot pe energie. Mesajul meu către voi este să aveți în minte mereu că s-ar putea să fie mai ușor să începi cu partea de servicii care să faciliteze procesele ulterioare și mai apoi să dezvolți, pentru că așa va fi mai ușor”, a precizat Daniel Hetzel (Berlin Reflow Pilot City).

„Reflow propune soluții inovative privind anumite procese, de producție în special, astfel încât să se promoveze ceea ce înseamnă principiile economiei circulare. Pentru Cluj-Napoca materialul luat în focus e energia, iar activitatea de pilotare merge pe trei scenarii: infrastructură și date privind consumul, conștientizarea importanței respectării acestor principii și oferirea informațiilor privind modul în care încercăm să fim mai eficienți, mai circulari”, a spus Marcel Pîrvu (Primăria Cluj-Napoca).

Evenimentul și-a propus să prezinte o imagine generală asupra sustenabilității și eficienței energetice în comunitatea clujeană, acestea fiind teme de actualitate la nivel european, cu un important impact în societate.

„Companiile noastre membre, mici sau mari, încearcă să își implementeze cât mai multe principii de economie circulară. Pentru a înțelege noțiunea de economie circulară, este esențial să creăm cunoștințele, valorile, atitudinile și comportamentul care să dea naștere unor măsuri pozitive ce își propun drept țel central atingerea pragului de zero deșeuri.

Accesul către educația pentru o economie circulară poate fi asigurat de orice inițiativă educativă existentă, din sfera protecției mediului: conservarea energiei, gestionarea deșeurilor, educația pentru biodiversitate, schimbări climatice”, a menționat Oana Raita (INCTDIM).

„Tema proiectului Reflow ne arată totodată colaborarea reală între cele trei tipuri de entități: administrație publică locală, clustere și institute de cercetare și mediul privat. Dorința noastră comună este de a aduce conceptele de economie circulară pe piață și să implicăm companiile din ecosistem în aceste acțiuni din proiect”, a menționat Bianca Muntean (TITC).

“Măsuri constante trebuie luate atât la nivel micro (de tip “Greening our Office” - folosirea materialelor reciclabile și reducerea consumului energetic), cât și macro (tranziția către produse cu procent mare de materiale regenerabile, modele de business circular) privind tranziția către o gândire și o economie circulară”, a declarat Andra Tănase (ARIES Transilvania).

Cu acest prilej au fost prezentate modele de bune practici, proiecte care au impact în ecosistemul local și regional și s-a prezentat starea actuală a economiei circulare față de mediul de business, fiind prezenți reprezentanți ai companiilor clujene. Evenimentul și-a propus să creeze oportunități de networking, să deschidă calea spre parteneriate și să ajute la conștientizarea acestui subiect.

Comenteaza