Un organism în vârstă de minim 25 de milioane de ani! Un organism care a rezistat furtunilor și cutremurelor, care a fost contemporan cu megatherium și cu mamuții, precum și cu primii hominieni, dar pe care l-a ucis insidioasa acidifiere și incontrolabila creștere în temperatură a apelor oceanice. Un organism întins pe o suprafață mai mare decât a Marii Britanii, gazdă primitoare pentru 3000 de specii de moluște, 1620 specii de pești și 30 de specii de mamifere marine. Un loc de o uluitoare frumusețe, bogăție și diversitate. Sau, mai corect spus, care a fost așa.
Fiindcă acum Marea Barieră de corali, splendidă formațiune vie situată în estul Australiei, este moartă. Cauzele le-ați aflat deja. Căutați unde vreți; nu veți găsi decât frumoase filmări și splendide fotografii, pline de lumină și culoare. Și orânduiri de viețuitoare mai fremătânde și mai încântătoare decât cele mai ingenioase grădini franțuzești sau englezești. Au rămas câteva sectoare încă vii, dar oamenii de știință care urmăresc sănătatea Marii Bariere sunt foarte îngrijorați, fiindcă ei nu așteptau asemenea distrugeri decât peste cel puțin 30 de ani. Semn rău... distrugerea este mai rapidă decât ne temeam, iar Marea Barieră este un muribund căruia doar norocul îi mai ține în viață o seamă de organe...
Acoperișul lumii se topește. În masivul muntos Himalaya, ghețarii se topesc în ritm continuu accelerat, ceea ce aduce formarea de noi lacuri glaciare, creșterea celor existente - uneori de zeci de ori în volum, și numeroase fenomene de deversare catastrofală, care ucid oameni și distrug bunuri. În ultimii ani, s-au înregistrat peste 40 de astfel de evenimente, iar autoritățile nepaleze, indiene și chineze au lansat proiecte de drenare a apelor acestor lacuri, pentru a opri eventualele deversări sau inundații, provocate inclusiv de dezagregarea pereților stâncoși care, până de curând, au fost ținuți laolaltă de sâmburi de pământ înghețat.
Se topește și iazul lumii. Pericolul cel mare nu vine din topirea ghețurilor arctice, fiindcă aceasta păstrează neschimbat volumul oceanului planetar. Pericolul vine din topirea imenselor cantități de gheață aflate în Groenlanda și, mai ales, în Antarctica. Fiecare picătură de apă scursă din acești ghețari se adaugă oceanului, ducând, pe termen mediu, la o creștere stihinică a nivelului apei, ștergând de pe hartă insule, promontorii, porturi, orașe, țări întregi. Foarte recent, din banchiza antarctică s-a desprins un aisberg uriaș, având suprafața de două ori cât Luxemburgul. Pericolul nu vine din topirea acestui Golem al ghețurilor, fiindcă el face parte din ghețurile plutitoare; dar aceste ghețuri servesc drept proptele ghețurilor continentale, împiedicându-le să se scurgă în apa mărilor. Dacă toate aceste ghețuri s-ar topi, pe termen mediu (nu vă faceți iluzii, aceasta înseamnă maxim un secol!) nivelul oceanului planetar ar crește cu 60 de metri, făcând ca Paris sau Milano să devină porturi la mare...
Chiar dacă aceste evoluții nu sunt în întregime imputabile urmărilor nefaste ale activităților umane, este tulburătoare coincidența între creșterea uluitoare a activităților umane în timpul erei industriale (în ultimele trei secole) și creșterea procentului de gaze cu efect de seră în atmosfera terestră. Dar nu numai la atât se limitează prezența umană: nu există locșor al planetei, sau specie vegetală sau animală, care să nu sufere impactul coexistenței cu omul pe aceeași planetă. Splendidul tigru siberian, cea mai mare „pisică" locuitoare pe Terra, este în permanență vânat de braconieri, din ce în ce mai bine echipați, fiindcă organele sale valorează averi în China, unde sunt creditate cu fabuloase puteri curative. Pe de altă parte, exploatarea forestieră extinsă a pinului coreean și a stejarului mongol duce la restrângerea și fragmentarea arealului disponibil pentru tigri. În consecință, supraviețuirea tigrului siberian se joacă la ruleta cinică a poftelor și intereselor umane...
Înainte de a ne îndrepta spre o concluzie, să semnalăm un fapt tragico-comic: în râurile poluate ale lumii „civilizate" au apărut pești transsexuali! Datorită poluării intense cu tot felul de produse chimice
(estrogeni conținuți în materialele plastice, de pildă), precum și datorită reziduurilor pastilelor anticoncepționale folosite de toate femeile „responsabile" din lumea civilizată, unul din cinci pești masculi prezintă simptome limpezi de efeminare: comportament și colorit feminin, talie mai mică, iar unii au început chiar să depună icre! Reziduurile pastilelor antidepresive, pe care aceeași lume „civilizată" le consumă cu bolnavă frenezie duc la diminuarea comportamentului sexual al masculilor, ceea ce are un impact devastator asupra reproducerii. Iar de comportamentul peștilor răpitori ce să mai spunem... nu mai e mult și se vor înfrăți, rușinați, cu cei pe care până acum îi vânau!
Să ne pregătim, deci, pentru momentul când Marea Barieră de corali, sau ghețurile antarctice, sau tigrul siberian, sau peștii frumoși și sănătoși vor fi doar frumoase amintiri. Așa cum baza învechită de date a Google ne prezintă imaginea unei planete de acum 5 ani, viciind percepția prezentului, la fel vom privi frumoasele poze (tot pe Google, vezi bine!) și ne vom extazia: „Vaaai, ce planetă frumoasă avem!"
Și ne vom da seama prea târziu că acea frumusețe există doar în amintire.
