Fiecare zi a Săptămânii Luminate, cea care urmează Paştelui, are o semnificaţie specială.

Sâmbăta Mare reprezintă ziua în care trupul lui Iisus Hristos a fost pus în mormânt și este, de asemenea, ultima zi a săptămânii patimilor.

Trecerea pe sub masă, unul dintre cele mai răspândite obiceiuri din Vinerea Mare, ascunde o semnificație profundă, dar și credințe populare surprinzătoare.

În Joia Mare sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani, dar și trădarea lui Isus.

În satele din Cluj, în Miercurea Mare femeile pregăteau prescura pentru pasca ce urma să fie sfințită de preot, la biserică, în Joia Mare.

Marțea Mare este cea de-a doua zi din Săptămâna Patimilor, în care credincioșii se pregătesc pentru întâmpinarea Învierii Domnului.

Săptămâna Patimilor, în care am intrat de luni, este una dintre cele mai încărcate perioade ale anului din punct de vedere spiritual și ritualic în satul tradițional românesc.

Sărbătoarea de Buna Vestire are loc pe 25 martie 2026 și are o însemnătate puternică pentru creștini.

Echinocţiul de primăvară reprezintă momentul care marchează începutul primăverii astronomice.