În credinţa populară, în lunea de după Duminica Tomii se sărbătoreşte aşa-numitul Paşte al Blajinilor, sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc.

Biserica Ortodoxă şi Biserica Romano-Catolică îl sărbătoresc pe 23 aprilie pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruinţă. 

De sărbătorile Pascale, de pe mesele românilor nu lipsesc ouăle roșii, care reprezintă simbolul Învierii Domnului. 

Săptămâna Luminată este pentru creștini începutul unei perioade de sărbătoare care se termină după cincizeci de zile de la Paști, de Rusalii.

În cea de-a doua zi de Paşte, românii respectă o serie de tradiţii şi obiceiuri păstrate din timpuri străvechi.

Vinerea Mare, cunoscută şi ca Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi, o zi de post negru, pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Iisus Hristos, considerat de

În multe case, un personaj numit Iepuraşul de Paşte aduce bomboane şi ouă de ciocolată copiilor în Duminica Paştelui. Dar de unde și când a apărut această tradiție?

În Joia Mare sunt prăznuite patru momente deosebite din Săptămâna Patimilor: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, rugăciunea din grădina Ghetsimani și vinderea Domnului de către Iuda.

În Miercurea Mare, în satul tradițional, femeile pregăteau prescura pentru pasca ce urma să fie sfințită de preot, la biserică, în Joia Mare.