"Marea refaţadizare", dată uitării

"Marea refaţadizare", proiect ce prevede reabilitarea a 1.000 de clădiri din centrul istoric al Clujului şi care a fost aprobat în luna iulie de Consiliul Local, a fost dat uitării de reprezentanţii municipalităţii, reclamă vicepreşedinte PNL Cluj-Napoca, Ioan Bîldea. Candidatura Clujului la titlul de Capitala Culturală Europeană 2021 ar trebui să valideze prioritatea proiectului, mai arată politicianul.
Adaugă ZCJ.ro ca sursă preferată în Google

"Având în vedere că din luna iulie de când proiectul a fost aprobat Consiliul Local nu se mai ştie nimic, am formulat astăzi, o cerere conform Legii privind liberul acces la informațiile de interes public către domnul primar Emil Boc prin care solicităm un răspuns la următoarele întrebări: Câte clădiri istorice din zona centrală au fost reabilitate în perioada 2004-2013 din fonduri private și câte din fonduri de la bugetul local?, S-a încheiat inventarierea clădirilor istorice din centrul oraşului? Când?,  Dacă nu s-a încheiat, când se estimează că se va finaliza acest proces?", transmite Bîldea prin intermediul unui comunicat de presă.

Edilul declara în luna mai că prima etapă a proiectului prevede reabilitarea a 150 de clădiri istorice din zona ultracentrală (Eroilor, Piaţa Unirii, Memorandumului, Petru Maior, Napoca, Avram Iancu) şi se va desfăşura în perioada 2013-2014. Tot atunci, Boc spunea că echipă tehnică a primăriei va inventaria imobilele din zona ultracentrală, timp de două săptămâni, apoi proprietarii vor fi notificaţi şi somaţi ca într-un an să îşi refaţadizeze clădirea. Fie din fonduri proprii, fie pe programul primăriei (80% din sumă susţinută de proprietari, 20% fonduri publice, cu posibilitatea achitării lucrării în rate, actualizate cu rata inflaţiei, pe o perioadă de 10 ani, cu ipotecă trecută în cartea funciară).

Anul 2013 este pe sfârşite, iar vicepreşedinte PNL Cluj-Napoca solicită ca datele adunate de echipa tehnică a primăriei să fie făcute publice: "Câte imobile aflate în proprietatea municipiului Cluj-Napoca şi câte imobile proprietate privată au nevoie de lucrări de refațadizare?, Câte somaţii au fost emise în acest sens pentru proprietarii de imobile din Centru?, Câţi proprietari şi-au refațadizat imobilele pe care le deţin prin creditul garantat de municipalitate, de la începutul acestui program?, Câţi au solicitat refațadizarea prin creditul garantat de Primărie în anul 2013?,  S-a aplicat vreo amendă pentru proprietarii care au refuzat să reabiliteze faţada imobilelor? Câte şi ce valoare au?, A intervenit Primăria Cluj-Napoca cu lucrări de refațadizare în cazul vreunei clădiri unde proprietarul, deşi somat, a refuzat să realizeze reparaţiile? În câte astfel de situaţii?, Derulează Primăria Cluj-Napoca un contract pentru refațadizarea propriilor clădiri din centrul istoric? Dacă da, vă rog să-mi transmiteţi câte clădiri sunt incluse în acesta, când a fost semnat, ce valoare are, când expiră acest contract și cine sunt executanţii lucrărilor?".

În bugetul primăriei de anul acesta a fost inclus la capitolul refaţadizare suma de 6,5 milioane de lei, la insistenţele grupului de consilierii USL.

În ceea ce priveşte uniformizarea culorilor dar şi a firmelor luminoase din centru, primăria nu a pus la punct vreo strategie ca să dispară kitsch-urile permise în zona istorică a oraşului. Arhitectul-şef al municipiului, Ligia Subţirică, a declarat că nu pot fi impuse culorile, dar că, în general, se fac proiecte avizate de specialişti şi se inventariază culorile pe care clădirile le-au avut.

Citeşte şi Cine plăteşte Marea Refaţadizare

Comenteaza
Maintained by Burzcast and Burzcast Media .