Modificarea Codului Fiscal ar putea conduce la o scădere a salariilor în mediul privat dacă executivul nu va obliga, prin lege, angajatorul să majoreze salariile cu valoarea contribuţiilor plătite de angajator.

Plenul Camerei Deputaților a adoptat marți OUG 9/2017, cu două amendamente prin care se măresc soldele și salariile primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de consilii județene.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat, luni seară, la TVR 1, că toate salariile bugetarilor vor creşte 25% de la 1 ianuarie 2018, afirmând că "efectul pervers" al creşterii salariilor este tocmai faptul că se vor colecta mai mulţi bani la bugetul de stat.

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat, luni, că legea salarizării unitare va fi depusă în cursul zilei în Parlament, precizând că schimbările aduse proiectului iniţial ”nu modifică substanţa legii”.

Salariile angajaţilor români din companiile private vor creşte cu 4,5% pe an, potrivit estimărilor angajatorilor care participă la studiul salarial al Mercer, dublu faţă de nivelul creşterilor efectuate de companiile din Europa de Vest, unde se aplică majorări salariale mai mici, dar la salarii mult mai mari.

În numai şapte judeţe din toată ţara, inclusiv Bucureşti-Ilfov, sunt salarii peste sau apropiate de media naţională.

Proiectul legii salarizării, care a fost pus în dezbatere publică, luni, prevede majorări a salariului de bază pentru personalul didactic din învățământul preșcolar, școlar și universitar.

Potrivit proiectului Legii Salarizării, aflat în dezbatere publică începând de luni, cel mai mare salariu îl va avea preşedintele ţării, urmat de preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, de premier sau de Avocatul Poporului.

Proiectul legii salarizării pus în dezbatere publică prevede, printre altele, pentru militari, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din penitenciare, dar şi civili care lucrează în condiţii de pericol sporuri de la 16% la 50%, pentru locuri de muncă deosebit de periculoase.