Postul Adormirii Maicii Domnului ține două saptămâni și este unul dintre cele mai importante posturi pe care credincioșii trebuie să le țină de-a lungul anului.

Solstiţiul de vară în emisfera nordică are loc pe 21 iunie, zi care este cea mai lungă din an și care marchează începutul verii astronomice.

Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos.

Postul Paştelui se încheie cu Săptămâna Mare, a Patimilor lui Hristos. În Săptămâna Mare se face curăţenie generală în gospodării, iar casele trebuie să strălucească de curăţenie.

Creştinii ortodocşi celebrează, duminică, Floriile sau Duminica Stâlpărilor, cea mai importantă sărbătoare care vesteşte Paştele - evocând intrarea lui Iisus în Ierusalim -, dar şi una a celor cu nume de floare.

În fiecare an, pe 14 februarie, îndrăgostiţii din întreaga lume sărbătoresc Valentine’s Day, cunoscută și sub numele de Ziua Îndrăgostiților. Originea acestei sărbători îl are în centru pe Sfântul Valentin.

Sfântul Ştefan-Cel Încununat este prăznuit în fiecare an pe 27 decembrie. Conform Noului Testament, Ştefan se trăgea din Ierusalim şi avea origini iudeice. De asemenea, Sfântul Ştefan este recunoscut că fiind primul martir creştin care a fost condamnat de către autorităţile Iudaice.

Ziua de 6 decembrie este ziua Sfântului Nicolae, unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii, iar cu o seară înainte, pe 5 decembrie, copiii îşi lustruiesc ghetuţele aşteptându-l pe Moş Nicolae care va trece pe la ei să le aducă celor cuminţi daruri şi o nuielusă, celor neascultători.

SFÂNTUL ANDREI. Noaptea ce precedă ziua Sfântului Andrei - unul dintre apostolii lui Iisus, creştinătorul neamului românesc- este asociată în tradiţia populară cu strigoi, farmece de dragoste, ghicirea ursitului şi prezicerea rodniciei anului care vine, marcând totodată debutul sărbătorilor de iarnă.