Vinerea Mare sau Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor, este o zi de mare doliu a întregii creştinătăţi pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit Mântuitorul lumii, Iisus Hristos, informează crestinortodox.ro.

Unii oameni respectă cu sfințenie, pe 31 decembrie, o serie de tradiţii şi superstiţii ca să aibă noroc în următorul an.

Înălţarea Sfintei Cruci, cea mai veche dintre sărbătorile creştine, este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin, la data de 14 septembrie.

Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, sărbătorită în 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din Anul Nou Bisericesc şi marchează hotarul dintre vară şi toamnă, în tradiţia populară fiind cunoscută ca o zi în care sunt ascultate rugăciunile femeilor ce vor să aibă copii.

Sărbătoarea Paştelui a cultivat în Ardeal, de-a lungul timpului, obiceiuri şi tradiţii specifice românilor, saşilor, maghiarilor şi şvabilor. Există locuri unde se împodobesc brazi.

Cei mai mulţi dintre români alocă câteva sute de lei pentru Paşte. Starea de spirit a populaţiei în preajma sărbătorilor pascale este una de optimism moderat. Românii rămân tradiționaliști în privinţa obiceiurilor pe care le au legate de Învierea Domnului.

Sărbătorile dragostei sunt de import. Am luat Valentine's de la americani şi Dragobetele de la olteni.

Naşterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, prăznuită pe 8 septembrie, este prima mare sărbătoare din noul an bisericesc şi marchează hotarul dintre vară şi toamnă, în tradiţia populară fiind cunoscută ca o zi în care sunt ascultate rugăciunile femeilor care vor să aibă copii.

Prin multitudinea de tarabe de la târgul meşteşugarilor din Piaţa Unirii, trecătorii rămân cu privirea aţintită la frumoasele ouă încondeiate, aduse la Cluj tocmai din Bucovina.