SÂMBĂTA MARE este ultima zi dedicată pregătirii bucatelor tradiţionale de Paşti. Iată câteva supersiții ale acestei zile.

În ultima zi a Săptămânii Patimilor, creştinii ortodocşi prăznuiesc îngroparea trupească a lui Iisus Hristos, se roagă, îşi amintesc de patimile suferite de Mântuitor pentru mântuirea omenirii şi se pregătesc pentru slujba de Înviere.

Tradiţiile unice de Paşte din satul clujean Gădălin, unele dispărute, altele adaptate vremurilor noi. Jocul de cărţi, pe morminte, s-a mutat la birtul sătesc!

Floriile sau Duminica Floriilor marchează ultima duminică dinaintea Învierii Domnului şi reprezintă intrarea triumfală a Mântuitorului Iisus Hristos în Ierusalim.

1 aprilie este o zi dedicată farselor și glumelor, fiind cunoscută la nivel mondial ca Ziua Păcălelilor. I se mai spune și Ziua Păcălitului sau Ziua Nebunilor.

Ajunul anului nou este prilej de petrecere pentru toți românii. Este o zi importantă a anului, cea în care tragem linie, analizăm ce am făcut în ultimele 365 de zile și ne stabilim țintele pentru viitor. De aceea, trebuie să sărbătorim această trecere conform tradițiilor, pentru ca următorul an să fie unul de excepție. Nu trebuie să credeți în superstiții, dar bifarea unor obiceiuri nu are cum să strice.

Fetele de măritat află cum le va fi ursitul ascultând lătratul câinilor, potrivit unor tradiţii care se păstrează în satele transilvănene, iar jocurile le pot ajuta să afle dacă cel ce le va fi soţ va fi bogat. Pe de altă parte, ciobanii află cum va fi iarna aşezându-şi cojoacele în mijlocul oilor.

De Revelion, oamenii sunt parcă mai superstiţioşi ca niciodată, drept urmare oricât de ciudate par omului modern anumite obiceiuri, ele încă se păstrează, fiind ţinute de mulţi cu sfinţenie.

Se spune că Moș Ajun ar fi fost fratele geamăn a lui Moş Crăciun şi că ar fi fost ultimul dintre apostoli.