Foto Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal

Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Ferma din Viișoara a intrat în proiectul româno-olandez și va fi monitorizată pe platforma digitală
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal
Olandezii vor lapte mai bun și fermieri mai bogați în Ardeal

O echipă de fermieri din Olanda va evalua 60 de ferme din Transilvania în cadrul unui program care își propune ridicarea calității laptelui și prosperitatea agricultorilor din această parte a României.

“În Olanda stăm foarte bine cu fermele de lapte, dar și infrastructura din jurul acestora este mai bună. Beneficiile dintre fermierii din cele două țări trebuie să fie mutuale. Vrem să ne întâlnim cu fermierii români, să facem schimb de informații cu aceștia”, subliniază Marten Dijkstra, unul dintre evaluatorii din programul ce va fi realizat cu sprijinul Cooperativei Royal FrieslandCampina (RFC).

Ovidiu Onișor administrează la Viișoara o fermă de 600 de animale, cu 34 de angajați, dar produce și furaje pentru acestea. S-a profilat pe vaci cu lapte, însă are și cai, ponei. “Olandezii sunt implicați de mai multe generații în această activitate, noi de-abia de la a treia generație vom putea ajunge la nivelul lor. Este greu și pe banii europeni, cu birocrația de acolo, dar nici cu creditele de la bănci nu este ușor, de când ROBOR tot crește. Mulți dintre fermierii de la noi se tem să mai investească în această perioadă”, recunoaște administratorul fermei AdaProd.

“Aici funcționa ferma de vaci cu lapte a fostei cooperative agricole de producție, ea a fost privatizată cu succes, noul proprietar păstrând profilul unității; a accesat un proiect cu finanțare europeană de 1 milion de euro. Am convingerea că și fermierii noștri pot să aibă venituri precum cei din Olanda. Avem aici foști lucrători în Spania care și-au cumpărat 10-20 de vaci și o duc foarte bine. Comoara este aici, nu în Spania sau Italia”, spune Ioan Roman, primarul comunei Viișoara.

Efectivul de bovine, în scădere vertiginoasă

“Programul are ca obiectiv creșterea calității laptelui, pentru că fermierii noștri au astfel acces la 140 de ani în creșterea animalelor, scopul fiind bunăstarea fermierilor și fabricarea aici a unor produse de cea mai mare calitate. Am fost în Olanda pentru a vedea cum fac și alții, iar apoi să putem să implementăm ceea ce ni se potrivește”, spune Corneliu Cărămizaru, director general al FrieslandCampina România (FCR), compania care a inițiat proiectul.

“Și fermierii noștri au ajuns, după o perioadă dificilă, la un anumit nivel de dezvoltare. Cu toate acestea, efectivul de bovine din România a scăzut de la 6 la 2,3 milioane în România, la noi există o suprafețe mari de pășuni, multe dintre ele însă neexploatate corespunzător. Multe țări vin în Europa după mâncare, iar noi trebuie să fim pregătiți pentru aceasta”, a remarcat Ilarie Ivan, consilier al ministrului Agriculturii -Petre Daea.

“Este important să avem un lapte de calitate, respectiv conform, în parametri de igienă. Și consumatorul român trebuie să înțeleagă că trebuie să întoarcă banul către fermă. Dacă ne vom lăsa prinși în vâltoarea pieței, vom dispărea”, avertizează Dorin Cojocaru, președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui.

Guvernele vin și pleacă, fermierii rămân

“Olanda este al doilea exportator mondial de agrifood și nu întâmplator, ci pentru calitatea pe care acestor produse. Este nevoie de produse alimentare sigure, de o dezvoltare sustenabilă în acest domeniu, de educația fermierilor, de o agricultură circulară. Avem nevoie de programe speciale pentru fermele de familie, așa cum este acesta. Iată că sectorul privat își asumă responsabilitatea și dorește să investească în aceste tehnologii verzi.

Este bine că acest program se desfășoară fără aportul financiar al guvernului pentru că știm foarte bine că guvernele se schimbă. Trainingurile din acest program se concentrează pe lanțul de valoare, pun laolaltă instituții diferite din cele două țări”, a declarat Stella Ronner-Grubacic, ambasadorul Olandei la București.

“Am început acest program în 2016, de când fermierii din Ardeal sunt parte a acestui program de dezvoltare, prin organizarea de traininguri, de vizite în Olanda. RFC este deținută de 19.300 de fermieri. Vom începe cu 60 de ferme din România. Vrem să îmbunătățim calitatea laptelui, conținutul de grăsimi, productivitatea per vacă, să ajungem la egalizarea producției între vară și iarnă.

Astfel fermierii vor avea venituri mai mari, iar produsele rezultate, o calitate superioară. Cele trei echipe din Olanda vor vizita 20 de ferme, evaluate printr-o platformă digitală a RFC, pe principiul “casă, masă, rasă”. Ulterior va fi realizat un raport și vor fi monitorizate îmbunătățirile la fiecare trei luni”, a rezumat Laurențiu Gioroc, Milk Intake & Planning manager al FCR.

FCR a lansat la ferma din Viișoara proiectul “Împreună pentru o fermă mai bună”, de susținere a fermierilor din Ardeal. Acesta face parte dintr-un program internațional care are la bază conceptul de “Farmer to Farmer (De la fermier la fermier)” și presupune un schimb de experiență între fermierii olandezi și cei cu care grupul olandez colaborează.

Programul a ajuns deja la 2.000 de fermieri, din nouă țări. Trei fermieri olandezi, membri ai RFC, se află în octombrie în România pentru a interacționa cu partenerii locali ai Napolact implicați în program și pentru a evalua împreună oportunitățile de dezvoltare ale fermelor producătoare de lapte.

La nivel mondial au fost angrenați în program 250.000 de fermieri din Europa, Asia și Africa, prin acțiuni de formare, recomandări ale experților, parteneriate de schimb de cunoștințe, construirea infrastructurii și vizite pe teren în Olanda.

Principalele obiective sunt creșterea calității laptelui crud, a randamentului de lapte per vacă și sprijinirea fermierilor în identificarea unei piețe de desfacere. FrieslandCampina este unul dintre primii 10 actori din industria globală a laptelui, cu 23.000 de angajați și birouri în 34 de țări. Grupul cu sediul central în Amersfoort este deținut de către o cooperativă formată din 18.000 de fermieri.

Cine a venit la Cluj:

Marten Dijkstra
  • are o fermă de familie la a cincea generație
  • 55 ha teren agricol, 100 de vaci
  • livrări anuale de 900.000 kg de lapte
  • deține un master în economie agricolă
 
Jos Knoef
  • fermă în Estul Olandei cu 120 de vaci, 600 de porci, 125 ha de teren
  • vacile sunt ținute pe pășune în perioada aprilie - noiembrie
  • a deținut prima vacă din Olanda care a produs 200.000 kg de lapte
 
Wytze Brandsma
  • deține o fermă organică în Bolsward, cu o vechime de 100 de ani
  • 70 de vaci, teren de 65 ha
  • a contribuit la dezvoltarea de ferme în Kenya, Etiopia
Comenteaza