Datele publicate, vineri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat) arată faptul că, în februarie 2018, cele mai mari rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în România (3,8%), Lituania şi Estonia (ambele cu 3,2%).

Inflaţia din luna februarie anunţată de INS, de 4,3%, are la bază creşterea preţurilor administrate, respectiv la combustibil, energie electrică, energie termică şi gaze, a afirmat, joi, Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR, precizând că statul a mişcat aceste preţuri când nu trebuia să o facă.

Ministrul de Finanţe, Eugen Teodorovici, a declarat, miercuri, întrebat despre creşterea ratei inflaţiei la 4,3% în ianuarie, că orice creştere creează o îngrijorare, afirmând că va discuta despre acest subiect săptămâna viitoare când are programată o întâlnire cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, a declarat marţi că îi va transmite o scrisoare guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, pe tema inflaţiei, la care aşteaptă răspunsuri.

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, şi-a anunţat, luni, intenţia de a avea o discuţie cu guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, despre acţiuni de politică monetară şi politică fiscală pe termen mediu şi lung.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna ianuarie la 4,3%, după ce în decembrie fusese de 3,3%.

Traiectoria prognozei de inflaţie „a fost revizuită în sus pe termen scurt”, a anunţat miercuri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a urcat în luna noiembrie la 3,23%, cel mai înalt nivel din august 2013, când a fost 3,67%, în condiţiile în care ouăle s-a scumpit cu 29,2% în noiembrie faţă de octombrie, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Economistul şef al Băncii Naţionale a României, Valentin Lazea, a declarat, luni, că anumite criterii de aderare a României la zona Euro, precum deficitul bugetar, inflaţia şi dobânzile, riscă să nu mai poată fi îndeplinite de anul viitor.