Băsiştii urlă să spargă plămânii. Solicitând o ordonanţă de urgenţă. Pe ultima sută de metri. Care să modifice o lege organică. Codul de Procedură Penală. Şi nu orice fel de băsişti. E vorba de însuşi preşedintele. De procurorul şef DNA. De oameni din ditamai CSM. Este ca şi când noile coduri au căzut ieri, alaltăieri ca nişte comete. Şi după ce au clipit din ochi, marii penalişti ai neamului au descoperit că ele au vicii ascunse. Şi că ar trebui schimbate. Este noaptea minţii.

După potolirea ecourilor tragediei din Apuseni (vorba ceea: „o făcurăm şi pe asta şi tot degeaba”), ţara e din nou ruptă în două. Şi nu de una, ci de două tragedii, să zicem, una caldă şi una rece. E adevărat, extrem de diferite între ele, atât de diferite încât n-ar trebuie alăturate niciodată, dar uite că se-ntâmplă. Tragedia „rece” e viscolul, vremea grea, omătul şi frigul ce au dus nu doar la blocaje, izolări, înfometări sau demiteri, ci şi, din nou, la pierderi de vieţi omeneşti.

Am anticipat corect. Mai mulţi consilieri ai preşedintelui Traian Băsescu şi-au părăsit într-adevăr postul. Prin decret de eliberare din funcţie. Opt la număr. Pe lânga cei despre care am scris ieri, Adrian Rădulescu, Daniel Moldoveanu, Gabriel Berca şi Sebastian Lăzăroiu, mai figurează pe listă Daniel Funeriu, Maria Bitang, Virgil Păunescu şi Raluca Boboc. Mai că nu a mai rămas picior de consilier la Cotroceni. Evenimentul e unic în felul lui.

Cursurile în unităţile de învăţământ din judeţele Ialomiţa şi Călăraşi rămân suspendate, joi, din cauza ninsorilor şi a viscolului

Este vorba despre Albă ca Zăpada. Cea pentru copii mari. Născocită de un consilier prezidenţial. Pe nume Sebastian Lăzăroiu. Om cu multă imaginaţie. Şi care se exprimă plastic. Albă ca Zăpada, în viziunea sa, iată materializată acum, este un partid nou. Faimoasa Mişcare Populară. Nou nouţ. Cu oameni vechi. Partid prezidenţial. Clocit la Cotroceni. Şi moşit tot acolo. Pe bani publici.

“Prin muncă şi economisind”, spunea Guizot în 1843. Deviza funcţioneză şi după un secol jumătate, din motive diverse. Când vezi topul miliardarilor Bloomberg din 2013, simţi cât de departe se poate merge: marile averi sunt stratosferice. În România s-a resimţit mai puţin. În Cluj, efectele au fost mixte.

Este în afara orcărui dubiu responsabilitatea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, condus de generalul Marcel Opriş, în tragedia petrecută în Munţii Apuseni. Dincolo de toate scurtcircuitele instituţionale, unele extrem de grave, cheia explicaţiilor rezidă în stabilirea instituţiei şi respectiv persoanei vinovate de nefuncţionarea sistemului 112 în sensul localizării semnalului. Iată însă că în jurul unei instituţii aflate într-o culpă reală şi a unui personaj aflat în fruntea listei vinovaţilor, generalul Marcel Opriş, sunt o serie de persoane care fac zid. Oare de ce?

În 1997, ca ministru al Educaţiei Naţionale, am fost invitat să inaugurez moderna clădire a Universităţii „Dimitrie Cantemir" din Bucureşti. Am dat curs invitaţiei şi nu am regretat.

O să-i rog din suflet să mă ierte pe toţi cei care, în vreun fel sau altul, au avut de suferit în urma unui accident, oricare şi oricând a fost el. Cu atât mai mult, rămân dator celor ce au avut de suferit în urma prăbuşirii avionului din Apuseni.