Numărul de autorizaţii de construcţii pentru clădiri rezidenţiale a scăzut în noiembrie 2018 cu 4,2% faţă de aceeaşi lună a anului 2017, până la 3.240, declin mai accentuat decât cel înregistrat în luna precedentă, arată datele publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Piața imobiliară din România dă semne de prăbușire. Vânzările de locuințe au scăzut drastic în mai multe orașe din țară. Nici programul Prima Casă nu îi mai face pe români să cumpere o locuință. 

Piaţa imobiliară şi-a revenit progresiv, ajungând la un nivel apropiat celui anterior crizei, iar Cluj-Napoca este cel mai dinamic oraş post recesiune.

"Capitala" Transilvaniei este singurul mare centru regional din țară în care apartamentele sunt mai scumpe acum decât în urmă cu un deceniu, la o diferență de 13,6% față de trimestrul II din 2008. 

Principalele oraşe care vor cunoaşte o dinamică deosebită în ceea ce priveşte tranzacţiile imobiliare, în următoarea perioadă, sunt Cluj, Bucureşti şi Timişoara, cu potenţial de dezvoltare economică şi imobiliară

Interes crescut pentru închirieri de spații de birouri și potențialul investițional puternic în orașele regionale. Cluj, Timișoara, Iași, Brașov încep să ofere alternative la București.

Zona Cluj ocupă primul loc în topul național al tranzacțiilor imobiliare realizate de RE/MAX, cea mai mare franciză globală de real-estate. Pe următoarele locuri se sitează București, Arad și Brașov.

Numărul agenților imobiliari din România ar trebui să crească de la 8.000 la peste 20.000, potrivit dinamicii pieței interne.

Oamenii de afaceri Octavian și Călin Buzoianu apelează la credite bancare de 15 milioane de euro pentru a ridica un ansamblu rezidențial pe platforma Feleacul, după ce au construit acolo clădirea de birouri Cluj Business Center (CBC).