Încurajați de succesele psihologiei (în școlile ce modelează date plecând de la empatie, sau de la psihanaliză, ori de la cogniție) unii autori caută tipurile de personalitate, pentru a deriva apoi, din examinarea acestora, nu numai comportamente, ci și ceea ce se petrece în întregul societății.
Mi-ar plăcea să fiu primar al Clujului în anul de grație 2016. Practic, chiar și cu alegerile locale care bat la ușă, planurile și proiectele de investiții, trecute ca atare nu doar în viitoare fițuici electorale, ci și pe curat, în buget, ar trebui să fie la îndemâna oricui. Avem PUG nou-nouț, strategie de dezvoltare și, mai nou, Plan de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD).
Întregul traiect evolutiv al speciei umane s-a desfășurat la intersecția cu mediul natural. Am putea chiar spune că strădania neîntreruptă a omului nu a avut alt scop decât eliberarea de sub tirania stihiilor naturii. Și astfel a început dezastrul.
Pragmatismul a făcut din consecinţele practice ale propoziţiilor şi teoriilor în viaţa oamenilor cheia de boltă a semnificaţiei şi a deschis o perspectivă nouă de abordare a cunoaşterii, moralei, politicii, societăţii, lumii(vezi Andrei Marga, Introducere în filosofia contemporană, Compania, Bucureşti, 2014, pp.110-130, 199-230).
Nu m-a surprins emoția și interesul pe care l-a stârnit cazul Bodnariu în presa română. La prima lectură, drama soților cărora li se ”răpesc” 5 copii, dintre care cel mai mic e încă sugar, de către un stat abuziv, kafkian, desemnat uneori chiar nazist, fără explicații și fără o bază factuală, este revoltătoare în cea mai înaltă măsură.
Cei care au trăit intens cotitura istorică din 1989 își amintesc ușor speranțele acelor zile. Speranța că monopolului puterii îi va lua locul democrația, iar dictatura de familie va fi înlocuită cu guvernarea în interes public.
"Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvântați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați-vă pentru cei ce vă vatămă și vă prigonesc" (Matei, 5, 44). Acesta este îndemnul care ne este transmis de învățătura biblică și este însăși întruchiparea conceptului de iubire creștinească.
La fiecare palier ce ne încadrează viața - țara, Europa, lumea - 2015 a fost cenușiu. S-a asumat că organizările sunt în ordine, având nevoie doar de ajustări pe idei consacrate. De aici a rezultat un an pestriț, mai curând dificil, cu prea puțină înnoire. Nu are cum veni un 2016 mai bun, decât dacă vor fi schimbări curajoase de abordare.
Își mai aduce aminte cineva de versurile cântate de Phoenix: „Pe un munte, într-o țară/ Foarte-ndepărtată/ Stă un om cu ochii-nchiși/ Și spune ce ne-așteaptă"? La început de an, după cum o cere tradiția, trebuie să ne punem în mod responsabil întrebarea: ce ne așteaptă în anul care de-abia a început?