“Știi, aici la noi, trebuie să alergi cât poți de repede doar ca să rămâi pe loc. Dacă vrei să ajungi în altă parte, trebuie să alergi cel puțin de două ori mai repede”.
Voi fi corectat de specialiști, probabil trebuia să spun cartea-documentar sau cartea-non-beletristică, nu știu exact care este genul literar în care se încadrează.
Devine comic cum, în fiecare trimestru întâi din fiecare an, analiștii economici sunt surprinși de creșterea economică. Au fost surprinși și în 2019, și în 2020, și în 2021, și în anii anteriori. Am scris
Avem de-a face cu o „creştere de criză” – cumperi azi pentru că mâine nu mai ştii care va fi preţul, din cauza inflaţiei? – sau cu un parcurs mai bun al economiei, o economie mai „rezilientă”, că tot este la modă acest termen?
De'Longhi ne informează întotdeauna mult prea laconic despre povestea lor de succes și mai ales despre fabricile pe care le-au deschis în Romania, fără să se laude cu rezultatele lor sau să se plângă de problemele pe care în mod sigur le întâmpină.
Dimineața a început pentru fabricile din Romania așa cum începe în fiecare zi din ultimul an: cât au să mai crească prețurile la utilități, dar asta nici nu mai contează, problema reală este ce ne facem daca se taie gazul
Europa, La Mulți Ani! Anul ăsta îți serbezi ziua de naștere într-un moment dificil, probabil cel mai dificil din întreaga ta existență.
Așadar, de la 1 iunie, după ce se aplică prevederea (voluntară), dacă facem socoteala bine un angajator care dorește (nu e obligat…) să crească salariul angajaților plătiți cu salariul minim brut de 2550 lei cu 200 lei, total 2750, le va da acestor un net de 1724 lei.
Fabricile din țara nu sunt responsabile de creșterile infernale de prețuri, nici nu au cum, la câte au rămas. Un calcul simplu demonstrează că și cu dublarea din ultimul an al costurilor la utilități, combustibili, materii prime și materiale și cu absorbția totală a noilor costuri în preț acesta nu se poate majora cu mai mult de 15-20%.
Recomandări: