Mulți dintre cei care văd la Târgu Jiu Masa tăcerii, Poarta sărutului, Coloana fără sfârșit, poate și alte sculpturi ale lui Constantin Brâncuși, își dau seama că acestea exprimă altfel lumea.
Întrucât fiecare a trecut prin școală, mulți trag concluzia că se pricep la curriculumul preuniversitar. Se vorbește aproximativ, din optici înguste și cu interese mărunte. Noțiuni precum modernizare, reformă, performanță rămân confuze chiar la cei care pretind că îi îndrumă pe alții. Unii au stricat, în timp, lucrurile, dar dau ca ale lor rezolvări la care s-au opus sau caută să impună în continuare decizii care s-au dovedit neadecvate. Să ne amintim istoria pe care oricine o poate verifica.
Constantin Brâncuşi spunea că „în România sunt prea mulţi diştepţi în politică, în artă şi în liberele profesii.
Încurajați de succesele psihologiei (în școlile ce modelează date plecând de la empatie, sau de la psihanaliză, ori de la cogniție) unii autori caută tipurile de personalitate, pentru a deriva apoi, din examinarea acestora, nu numai comportamente, ci și ceea ce se petrece în întregul societății.
Pragmatismul a făcut din consecinţele practice ale propoziţiilor şi teoriilor în viaţa oamenilor cheia de boltă a semnificaţiei şi a deschis o perspectivă nouă de abordare a cunoaşterii, moralei, politicii, societăţii, lumii(vezi Andrei Marga, Introducere în filosofia contemporană, Compania, Bucureşti, 2014, pp.110-130, 199-230).
Cei care au trăit intens cotitura istorică din 1989 își amintesc ușor speranțele acelor zile. Speranța că monopolului puterii îi va lua locul democrația, iar dictatura de familie va fi înlocuită cu guvernarea în interes public.
La fiecare palier ce ne încadrează viața - țara, Europa, lumea - 2015 a fost cenușiu. S-a asumat că organizările sunt în ordine, având nevoie doar de ajustări pe idei consacrate. De aici a rezultat un an pestriț, mai curând dificil, cu prea puțină înnoire. Nu are cum veni un 2016 mai bun, decât dacă vor fi schimbări curajoase de abordare.
Neobișnuit de ampla dezbatere din jurul lui Isus Cristos s-a îmbogățit cu date noi în secolele din urmă. Iar odată cu înaintarea cercetărilor, cititorul găsește răspunsuri mai detaliate la întrebări pe care și le pune în legătură cu cel care a avut cel mai mare impact în istoria cunoscută.
Conştiinţa a ceea ce lipseşte, dar ar putea fi, este propriu-zis europeană. Adesea ea a fost stilizată în forma distincţiei dintre a fi şi a trebui.
Recomandări: